37.3 GW din surse regenerabile
Surse de Energie după Capacitate
Sectorul energetic și generarea de energie în Norvegia
Norvegia, codul ISO 3166-1 alpha-3 NOR, este cunoscută pentru peisajele sale naturale spectaculoase și pentru abordarea sa sustenabilă în ceea ce privește energia. Sectorul energetic al Norvegiei se bazează în mare parte pe surse regenerabile, în special hidroenergia, care reprezintă o componentă esențială a mixului energetic național. Aproximativ 95% din energia electrică a Norvegiei provine din centralele hidroelectrice, făcând din această țară una dintre cele mai verzi din lume în ceea ce privește producția de energie.
Hidroenergia din Norvegia este generată printr-o rețea extinsă de centrale situate pe râuri și lacuri de munte, care profită de diferențele de altitudine pentru a produce electricitate. Aceste centrale sunt extrem de eficiente și au un impact ambiental relativ scăzut comparativ cu centralele pe combustibili fosili. Norvegia dispune de un potențial hidroelectric semnificativ, iar investițiile în acest sector au fost susținute de politici guvernamentale care încurajează utilizarea surselor regenerabile.
Pe lângă hidroenergie, Norvegia își diversifică treptat mixul energetic prin dezvoltarea altor surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană și solară. În ultimele decade, investițiile în turbine eoliene au crescut considerabil, în special în regiunile de coastă unde vântul este o resursă abundentă. De asemenea, energia solară a început să câștige teren, în special în contextul reducerii costurilor pentru tehnologiile solare și a creșterii conștientizării în rândul populației cu privire la importanța energiei curate.
Un alt aspect semnificativ al sectorului energetic norvegian este exportul de energie electrică. Norvegia este unul dintre principalii exportatori de electricitate din Europa, având interconexiuni cu țări vecine precum Suedia, Danemarca și Marea Britanie. Aceste interconexiuni permit Norvegiei să vândă surplusul de energie în perioadele de producție ridicată, contribuind astfel la stabilitatea rețelei electrice din regiune.
În plus, sectorul energetic din Norvegia investește în tehnologii inovatoare pentru a reduce emisiile de carbon și a promova eficiența energetică. De exemplu, Norvegia este un lider în dezvoltarea vehiculelor electrice, având cea mai mare rată de utilizare a acestora pe cap de locuitor din lume. Guvernul norvegian a implementat stimulente fiscale și infrastructură adecvată pentru a sprijini tranziția către un parc auto electric.
În concluzie, sectorul energetic din Norvegia este un model de sustenabilitate, bazat în principal pe hidroenergie, dar și pe diversificarea surselor de energie regenerabilă. Prin politici proactive și investiții în tehnologie, Norvegia își propune să continue să fie un lider mondial în producția de energie curată și să contribuie la eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.
Centrale Electrice
| Numele Centralei | Tip | Capacitate | An |
|---|---|---|---|
| Kvilldal | Hydro | 1,444 MW | 1979 |
| Aurland5 | Hydro | 1,398 MW | 1980 |
| Tonstad | Hydro | 1,130 MW | 1970 |
| Sima hidrocentrală | Hydro | 1,120 MW | 1980 |
| Svartisen | Hydro | 780 MW | 2003 |
| Sy-Sima | Hydro | 720 MW | 2000 |
| Saurdal | Hydro | 674 MW | 1978 |
| Centrală electrică Saurdal | Hydro | 640 MW | 2015 |
| Lang Sima | Hydro | 580 MW | 1993 |
| Rana | Hydro | 570 MW | 1971 |
| Naturkraft CCPP | Gas | 520 MW | 2011 |
| Tokke | Hydro | 480 MW | 1967 |
| Holen | Hydro | 460 MW | 1995 |
| Evanger | Hydro | 446 MW | 1970 |
| Brokke | Hydro | 443 MW | 1969 |
| Tyin | Hydro | 440 MW | 2002 |
| Kårstø Power Station | Gas | 420 MW | 2005 |
| EVM | Gas | 382 MW | - |
| Nedre Rossaga | Hydro | 378 MW | 1967 |
| Vinje | Hydro | 375 MW | 1970 |
| Skjomen | Hydro | 360 MW | 1998 |
| Aura | Hydro | 352 MW | 2003 |
| Kobbelv | Hydro | 352 MW | 2003 |
| Suldal 2 | Hydro | 350 MW | 2001 |
| Hol 3 | Hydro | 348 MW | 2001 |
| Nedre Vinstra | Hydro | 343 MW | 2002 |
| Holen kraftverk | Hydro | 328 MW | 1981 |
| Jostedal | Hydro | 320 MW | 1991 |
| Sonna | Hydro | 310 MW | 1999 |
| Mauranger | Hydro | 307 MW | 2000 |
| Nore 1 | Hydro | 302 MW | 1967 |
| Bjerkreim Southern Cluster Wind Farms | Wind | 301 MW | 2020 |
| Nes OEK | Hydro | 299 MW | 2009 |
| Storheia Wind Farm | Wind | 288 MW | 2020 |
| Kvitfjell Raudfjell Vindkraftverk | Wind | 281.4 MW | 2019 |
| Matre | Hydro | 275 MW | 1985 |
| Cascada Fortun | Hydro | 273 MW | 2003 |
| Lysebotn | Hydro | 264 MW | 1990 |
| Nea | Hydro | 260 MW | 1985 |
| Tysso 2 | Hydro | 258 MW | 1985 |
| ferma eoliană Roan | Wind | 255.6 MW | 2019 |
| RKA Nyhamna | Gas | 253 MW | 2007 |
| Vamma | Hydro | 252 MW | 2005 |
| Solhom | Hydro | 250 MW | 2019 |
| Melkoya | Gas | 250 MW | 2019 |
| Borgund | Hydro | 240 MW | 1985 |
| Solberg2 | Hydro | 240 MW | 1996 |
| Siso | Hydro | 229 MW | 2001 |
| Vemork | Hydro | 224 MW | 1911 |
| Oksla power station | Hydro | 210 MW | 2005 |
Se afiseaza 50 din 440 centrale