9.2 GW din surse regenerabile
Surse de Energie după Capacitate
Sectorul energetic și generarea de energie în Austria
Austria, o țară situată în centrul Europei, este cunoscută pentru peisajele sale montane, dar și pentru angajamentul său față de energia durabilă și regenerabilă. Sectorul energetic din Austria este bine dezvoltat, având ca principală sursă de energie hidroenergia, dar și o diversitate de alte surse de energie. În ultimele decenii, țara a investit semnificativ în tehnologii verzi, având ca obiectiv principal reducerea emisiilor de carbon și promovarea sustenabilității.
Hidroenergia reprezintă cele mai mari proporții ale producției de energie din Austria, contribuind cu aproximativ 60% la totalul energiei electrice generate. Austria beneficiază de resurse hidroenergetice abundente, datorită râurilor montane și a topografiei sale. Barragii și centralele hidroelectrice sunt răspândite în întreaga țară, iar cele mai mari dintre ele sunt situate în Alpi. De exemplu, Centrala Hidroelectrică Kaprun este una dintre cele mai importante unități de acest tip, având o capacitate de producție semnificativă.
Pe lângă hidroenergie, Austria utilizează și alte surse regenerabile pentru a-și diversifica mixul energetic. Energia solară a câștigat popularitate în ultimii ani, iar numeroase gospodării și clădiri comerciale au instalat panouri solare pentru a-și reduce dependența de rețeaua electrică. De asemenea, energia eoliană a fost dezvoltată, cu turbine eoliene amplasate în zonele cu vânt constant, iar biocombustibilii devin o alternativă tot mai viabilă pentru transport.
În ciuda concentrării pe sursele regenerabile, Austria continuă să utilizeze și surse convenționale de energie. Gazul natural și energia nucleară sunt, de asemenea, parte a mixului energetic, dar într-o măsură mai mică comparativ cu energia regenerabilă. De exemplu, centralele pe gaz natural sunt utilizate pentru a asigura flexibilitate în rețea și pentru a răspunde cererii fluctuante de energie.
Politica energetică a Austriei se aliniază cu obiectivele Uniunii Europene de a reduce emisiile de carbon și de a promova utilizarea surselor de energie regenerabilă. Guvernul a adoptat măsuri pentru a sprijini tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, inclusiv subvenții pentru investiții în tehnologia verde și stimulente pentru companii și cetățeni care aleg soluții energetice durabile.
De asemenea, Austria participă activ la programele de cooperare europeană în domeniul energiei, cum ar fi inițiativele pentru integrarea piețelor de energie și dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei. Această colaborare este esențială pentru a aborda provocările legate de securitatea energetică și sustenabilitate în contextul schimbărilor climatice.
În concluzie, sectorul energetic din Austria se distinge printr-o abordare proactivă față de utilizarea surselor regenerabile, cu un accent deosebit pe hidroenergie, dar și pe alte forme de energie verde. Acest angajament față de sustenabilitate și inovație îl plasează pe Austria în fruntea țărilor europene în domeniul energiei durabile.
Centrale Electrice
| Numele Centralei | Tip | Capacitate | An |
|---|---|---|---|
| Simmering | Gas | 1,272 MW | 2009 |
| Scena principală Malta | Hydro | 730 MW | 1979 |
| Kopswerk II | Hydro | 525 MW | 2008 |
| KW Silz | Hydro | 500 MW | 1981 |
| Kaprun Limberg II | Hydro | 480 MW | 2011 |
| Timelkam | Gas | 400 MW | 2008 |
| Donaustadt | Gas | 395 MW | 2001 |
| KW Kaunertal | Hydro | 392 MW | 1964 |
| Mayrhofen | Hydro | 355 MW | 1977 |
| Rodundwerk II | Hydro | 295 MW | 1976 |
| Greifenstein | Hydro | 293 MW | 1985 |
| KW Kühtai | Hydro | 289 MW | 1981 |
| Aschach | Hydro | 287 MW | 1964 |
| Lünerseewerk | Hydro | 280 MW | 1958 |
| Kaprun main stage | Hydro | 240 MW | 1953 |
| Ybbs-Persenbeug | Hydro | 236 MW | 1960 |
| Wallsee-Mitterkirchen | Hydro | 210 MW | 1969 |
| Gerlos | Hydro | 200 MW | 1949 |
| Rodundwerk I | Hydro | 198 MW | 1959 |
| Melk | Hydro | 187 MW | 1982 |
| Ottensheim-Wilhering | Hydro | 179 MW | 1975 |
| Freudenau Danube | Hydro | 172 MW | 1998 |
| Vienna-Freudenau | Hydro | 172 MW | 1999 |
| Abwinden-Asten | Hydro | 168 MW | 1980 |
| Vermuntwerk | Hydro | 157 MW | 2005 |
| Jochenstein | Hydro | 132 MW | 1956 |
| Malta Secondary school | Hydro | 120 MW | 1979 |
| Schwarzach | Hydro | 120 MW | 1960 |
| Kaprun Oberstufe | Hydro | 113 MW | 1956 |
| Braunau-Simbach | Hydro | 100 MW | 1954 |
| KW Imst | Hydro | 89 MW | 1956 |
| Feistritz-Ludmannsdorf | Hydro | 88 MW | 1968 |
| Walgauwerk | Hydro | 86 MW | 1984 |
| Passau-Ingling | Hydro | 86 MW | 1966 |
| Rosegg-St. James | Hydro | 80 MW | 1974 |
| KW Jenbach | Hydro | 79 MW | 1926 |
| Schwabeck | Hydro | 79 MW | 1943 |
| Ferlach Maria Rain | Hydro | 75 MW | 1975 |
| Ering-Frauenstein | Hydro | 72 MW | 1943 |
| Hieflau | Hydro | 63 MW | 2002 |
| Oberaudorf Ebbs | Hydro | 60 MW | 1992 |
| KW Amlach | Hydro | 60 MW | 1989 |
| St. Pantaleon | Hydro | 52 MW | 1966 |
| Kreuzeck days storage | Hydro | 45 MW | 1960 |
| Staning | Hydro | 43 MW | 1946 |
| Ternberg | Hydro | 40 MW | 1949 |
| Losenstein | Hydro | 39 MW | 1962 |
| Feldkirchen | Hydro | 38 MW | 1970 |
| Weyer | Hydro | 37 MW | 1969 |
| Wind Park Hollern II | Wind | 37 MW | 2014 |
Se afiseaza 50 din 103 centrale